BlogOGO.MD Experiența blogging-ului moldovenesc

200 Cuvinte

Dialog

%25D0%2594%25D0%25B8%25D0%25B7%25D0%25B0%25D0%25B8%25CC%2586%25D0%25BD%2B%25D0%25B1%25D0%25B5%25D0%25B7%2B%25D0%25BD%25D0%25B0%25D0%25B7%25D0%25B2%25D0%25B0%25D0%25BD%25D0%25B8%25D1%258F.jpg

-       Îți cer să mă lași să plec.

-       Nu vreau.

-       Te rog, lasă-mă să plec. Insistă.

-       Ți-am spus că nu vreau. Insistă și el.

-       Dar te-am rugat. De ce nu mă lași?

-       Asta-i altă întrebare. Spune-mi tu de ce vrei să pleci?

-       Nu te mai iubesc.

-       Ei, te iubesc eu, și...

-       Eu nu te iubesc, de ce nu poți să accepți asta? Ori creierul ți-e prea uscat?

-       Replica asta nu schimbă nimic. Înțelegi?

-       Te rog, dă-mi cheile, vreau să iau o gură de aer. Simt cum se mișcă tot în vârtejuri, mă comprimă pereții, mă sugrumă, iar muzica asta a ta țipă de îmi smulge timpanele...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

57.

photo-1527352675495-d54e8f102689.jpeg


Sunt nebună după fericire. Am cunoscut ieri, la târgul din centrul orașului, un băiat. Un tip vesel, dulce, frumos. În sfârșit cineva să posede elemente pentru o biografie solidă. Le avea pe toate acasă, chiar și simțul umorului. Deși nu-mi stârnea nicio empatie, trebuia să-i vorbesc, să mă fac remarcată. Am ieșit din mulțime cu sufletul pustiu, mi-am pus geanta pe jos și am început să adun gunoaie, astfel încât să mă observe. A funcționat. La scurt timp îl văd pe M. privindu-mă îndelung, aruncându-și nu știu ce în plasa pentru reciclabile, dar setea mea bolnavă de afecțiune care m-a și împins în această patimă avea nevoie de elixiruri din ce în ce mai puternice și neîntârziat...
Acest articol are peste 21 aprecieri, distribuiri și comentarii

Despre M.


photo-1491002052546-bf38f186af56.jpeg

Ani de-a rândul, m-am plimbat singură. Și nu că nu mi-ar fi plăcut. Uneori, dacă alegeam să văd parcul cel dintâi și dacă nu era trecut de ora opt seara, îmi luam o cafea de la chioșcul de unde dimineața ceream ziarul pentru integrame și sudoku. Cu lapte și fără zahăr.



Printre locurile a căror amintire o evocam cel mai adeseori în nopțile mele de insomnie, niciunul nu semănă mai mult sau mai puțin cu aleea unde, de mai bine de zece ani, îmi plimb gândurile. Presărată cu arome de vals vienez, parcă stropită cu miere, comestibilă, astfel încât întreaga atmosferă părea una dintre acelea desprinse din filmele difuzate la televizor pe vremuri...
Acest articol are peste 9 aprecieri, distribuiri și comentarii

Ce va fi mâine?


photo-1483046521410-4a4232ddcacc.jpeg

Fratele meu obișnuia să-mi spună că am o imaginație exagerată. Nu mă pot abține. Vi s-a întâmplat să așteptați în stația de autobuz și să redeschideți viețile celor care urcă? Vieți pe care nu le-au trăit.

Era un decembrie fără zăpadă, așa cum ne-am obișnuit de ceva timp. Înainte să ies din casă am avut un incident. Nu mi se întâmplă prea des, dar nici nu lipsesc din programul săptămânal. Cu siguranță vreți să aflați ce. Ei bine, am vărsat cafea peste mine. Recunosc, sunt neîndemânatică și am tendința să-mi tremure mâinile când sunt agitată, motiv pentru care aleg să îmbrac doar haine închise la culoare...
Acest articol are peste 21 aprecieri, distribuiri și comentarii

Nici toamna nu mai e ce-a fost



photo-1477414348463-c0eb7f1359b6.jpeg


- Știi, e prea trist aici. Nu ai vrea să mergem după înghețată? 
- Sună foarte bine. Vanilie sau ciocolată? se arată împăratul serilor plicticoase curios.
- Ciocolată, mai repede, haide să mergem! sar eu de pe un picior pe altul cu entuziasm. 

Nici nu a fost nevoie de mai mult. O muzică răgușită se auzea la doi-trei pași de noi, aproape; pe jos - o pereche de papuci și o sticlă cu apă plată. 

- Las-o! spune el, în timp ce-mi strânge cu putere brațul. Ce ușurare, ți-am povestit cum a fost azi la curs? întreabă pe un ton grăbit...
Acest articol are peste 28 aprecieri, distribuiri și comentarii

Stări

unsplash.com; @brenkee Cam treizeci de minute vorbise precis, sigur, despre locul unde urmează să călătorească, despre controversele celor de la agenție și neînțelegerile prin care a trecut înainte să-și dea demisia, despre deciziile lui neașteptate, atât de neașteptate încât și el a fost luat prin surprindere.– De aici, dragi colegi, a continuat el, în sala...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Stări

photo-1501718446942-02f756bc3907.jpg
unsplash.com; @brenkee
Cam treizeci de minute vorbise precis, sigur, despre locul unde urmează să călătorească, despre controversele celor de la agenție și neînțelegerile prin care a trecut înainte să-și dea demisia, despre deciziile lui neașteptate, atât de neașteptate încât și el a fost luat prin surprindere.

- De aici, dragi colegi, a continuat el, în sala de ședințe unde se adunau să joace șah, vinerea după muncă, o să vă povestesc istoria vieții mele, mai exact a plecării mele, iar dacă auziți cumva asta înseamnă că sunteți unul dintre motive...
Acest articol are peste 11 aprecieri, distribuiri și comentarii

Viața pe fragmente

PC: /unsplash.com/ @robpotter Astă-seară, după nici zece minute de somn, soneria chema îndelungat, chiar strident aș putea spune. Mă pierdusem pentru câteva clipe, o durere groaznică de burtă și toate astea pentru că mi-a fost frică. Și apoi sentimentul că totuși se poate întâmpla orice. În sine, motivul fricii nu era din cale-afară de important, mă...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Viața pe fragmente

photo-1506890511692-7ae63ec3dfae.jpg
PC: /unsplash.com/ @robpotter

Astă-seară, după nici zece minute de somn, soneria chema îndelungat, chiar strident aș putea spune. Mă pierdusem pentru câteva clipe, o durere groaznică de burtă și toate astea pentru că mi-a fost frică. Și apoi sentimentul că totuși se poate întâmpla orice. În sine, motivul fricii nu era din cale-afară de important, mă gândeam că e Andrei care din nou și-a pierdut cheile. Deschid ușa amețită. Bineînțeles nu era el. 

R., un bărbat abandonat de viață, sări în picioare – cu servieta pe jos, șifonat și cu mustața udă începe să strige: ”Ce naiba ma e și asta?...
Acest articol are peste 17 aprecieri, distribuiri și comentarii

În casa asta totul scârțâie

Photo credit: pinterest.com  Totul s-a sfârșit. Nu exagerez, dar în casa asta totul e vechi și pare acum-acum să se dărâme. Numai ceva pare intact, în fața celorlalte obiecte de groază și gândurilor mele mute. Pe acea masă vopsită în, ăăăăă, nu mai are nicio culoare, se odihnește o sticlă. Probabil zace acolo de vreo...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

În casa asta totul scârțâie

22638c09320fadf21ba78dc4abbe09ab.jpg
Photo credit: pinterest.com 
Totul s-a sfârșit. Nu exagerez, dar în casa asta totul e vechi și pare acum-acum să se dărâme. Numai ceva pare intact, în fața celorlalte obiecte de groază și gândurilor mele mute. Pe acea masă vopsită în, ăăăăă, nu mai are nicio culoare, se odihnește o sticlă. Probabil zace acolo de vreo șapte ani, sau mai puțin, nu contează. Mereu m-am izbit de nuanțe mărunte sau în cel mai bun caz, potriviri matematice.

E bine să știi ce urmează. Există unele momente de care te leagă anume acele zile pierdute de august, cu multă rouă, maci înfloriți în amintiri și ploi de stele...
Acest articol are peste 28 aprecieri, distribuiri și comentarii

Dați-i un nume

M-am săturat de poveștile care încep cu ”era”, așa că o să-l scriu invers. Are natura unui unchi cu cioturi, poartă o cămașă gri, pantaloni verde închis și e fără ciorapi în cizme. Nu-și amintește ce zi sau dată este (i-am vorbit că suntem în noiembrie). Însă acest detaliu, însoțit de un zâmbet pe care-l...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Dați-i un nume


photo-1510204039270-91ac530e91df.jpg


M-am săturat de poveștile care încep cu ”era”, așa că o să-l scriu invers.
Are natura unui unchi cu cioturi, poartă o cămașă gri, pantaloni verde închis și e fără ciorapi în cizme. Nu-și amintește ce zi sau dată este (i-am vorbit că suntem în noiembrie). Însă acest detaliu, însoțit de un zâmbet pe care-l schițez chiar acum și o privire în gol a marcat începutul poveștii noastre. Acel bătrân stă în întuneric cu trei chibrituri ude. O să-l fac să-și amintească de toate, pentru că are multe de spus...
Tot vorbind, se află la sat, într-un anturaj cu poduri de lut și oale pe case...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Incompatibilă

Ziua despre care ar prefera să nu vorbească. Mai, 1900 și ceva, într-un colț de stradă cu numărul 19, marți. ”Am rămas blocată în amintiri până cele două mâini reci, îngălbenite și roase îmi pregăteau cafeaua. Una amară am cerut, fără zahăr, fără lapte și cu foarte puțină apă. Mi-a spus că așteaptă pe cineva...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Incompatibilă



Ziua despre care ar prefera să nu vorbească.
Mai, 1900 și ceva, într-un colț de stradă cu numărul 19, marți.

”Am rămas blocată în amintiri până cele două mâini reci, îngălbenite și roase îmi pregăteau cafeaua. Una amară am cerut, fără zahăr, fără lapte și cu foarte puțină apă. Mi-a spus că așteaptă pe cineva din casa vecină să-i aducă vreo zece lumânări și o pătură, și mi-a mai spus că a muncit mult, dar a fost o zi bună. Oarecum deplasată, m-am prefăcut că universul arată altfel, iar eu nu sunt doar n-ul în ecuația profitului la sfârșit de lună...
Acest articol are peste 10 aprecieri, distribuiri și comentarii

Incompatibilă



Ziua despre care ar prefera să nu vorbească.
Mai, 1900 și ceva, într-un colț de stradă cu numărul 19, marți.

”Am rămas blocată în amintiri până cele două mâini reci, îngălbenite și roase îmi pregăteau cafeaua. Una amară am cerut, fără zahăr, fără lapte și cu foarte puțină apă. Mi-a spus că așteaptă pe cineva din casa vecină să-i aducă vreo zece lumânări și o pătură, și mi-a mai spus că a muncit mult, dar a fost o zi bună. Oarecum deplasată, m-am prefăcut că universul arată altfel, iar eu nu sunt doar n-ul în ecuația profitului la sfârșit de lună...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Când soarele nu răsare decât vara

În zare, de după dealul acoperit cu gunoaie satului se vede o față. Era singur, un bătrân, care a ales să-și împletească casa din lemnul care mai putea fi scos din pădure.Spuneți voi primitiv, dar această suflare își recunoștea prietenii numai după sunetul lăsat de vânt printre crengi.Îl vizitau mulți, să-l fure, să-l ademenească și...
Acest articol are peste 0 aprecieri, distribuiri și comentarii

Când soarele nu răsare decât vara


batrani.jpg


În zare, de după dealul acoperit cu gunoaie satului se vede o față. Era singur, un bătrân, care a ales să-și împletească casa din lemnul care mai putea fi scos din pădure.
Spuneți voi primitiv, dar această suflare își recunoștea prietenii numai după sunetul lăsat de vânt printre crengi.
Îl vizitau mulți, să-l fure, să-l ademenească și să-i scuture amintirile. Și ele atât de usturătoare, dure, colțoase. Își amintea de băiat și avea un vis care a reușit să plece cu tot cu băiat.
Primea o indemnizație, 300 lovituri, care nu-i ajungeau nici de pâine, nemaivorbind de electricitate sau brânză, sau lapte...
Acest articol are peste 6 aprecieri, distribuiri și comentarii

Matematica virgulelor

imagenbn.png

        În casa de alături, adică puțin mai departe decât ți-ai fi imaginat tu acum, am simțit un miros. Era fum. Ardeau de departe câteva pene din puiul doborât de mâna unui bătrân arogant, prea vechi pentru perioada respectivă. Un 19 mi se pare, sau poate chiar 20.
Se prezenta proaspăt, curat, călcat și numai vocea îl trăda. Pentru că mereu plângea, iar acele cinci cuvinte care ar cere o pâine i se-necau până-n coardele vocale.

        Mânca dintr-un castron o zeamă tulbure de gânduri, de fapte murdare, de amintirea unui nepot dispărut și a soției întemnițate...
Acest articol are peste 11 aprecieri, distribuiri și comentarii

Lecție de echilibru

17 februarie

Destinatar: Magda, str. Florilor 65


       Eu sunt tot Magda și îmi place ploaia. Am găurit umbrela și nu o să-ți comunic motivul. Arunc pietre în băltoace chiar și când rămâne doar nămolul. Aseară luna a fost albastră până m-a adormit. Aseară nu am adormit, ci m-am lăsat adormită de o tornadă de idei ce-mi plimba mintea dincolo de posibilități. Am nu știu câți ani pentru că nu-mi place să număr. Vârsta nu ar fi un criteriu de inteligență. Iată de ce găinile trec un ciclu prea mic de viață fără nicio aniversare...
Acest articol are peste 14 aprecieri, distribuiri și comentarii